Hranirea prepelitelor


Cel mai important si cel mai complicat capitol din aceasta indeletnicire este furajarea. O nutritie gresita scade randamentul de crestere si productia de oua. Exista mai multe tipuri de hrana, in Romania fiind cel mai folosit furajul uscat, cumparat direct de la producatori. Unele chiar asa se si numesc: „Furaj pentru prepelite”. Dar pot fi folosite si furajele universale, daca respecta procentele de nutrienti specifice rasei. Adica puteti adauga un surplus de proteine (srot de soia) furajului de gaini ouatoare si il folositi. Furajul contituie principala investitie in crescutul prepelitelor (considerand ca spatiul il avem deja) si se ridica undeva la 60-70% din cheltuielile totale ( restul fiind lumina, caldura, pui de o zi, vitamine, etc.) O prepelita adulta consuma 20-25 de grame de hrana, dar cantitatea poate scadea in zilele calduroase de vara. Furajul trebuie sa fie unul bogat in proteine, atat pentru pui de carne cat si pentru pasarile ouatoare. Pentru cele din urma trebuie asigurat un procent de 3.5% de calciu, necesar producerii cojii oului. In zilele calde, cand cantitatea mancata este mai mica (deci si aportul de calciu este mai mic), se suplimenteaza calciul din furaj, pana la o valoare de 4%.
Pentru puii crescuti pentru carne, trebuie asigurat un porcent mai mare de proteine. Se poate inlocui calciul (deoarece nu au nevoie, fiind sacrificati inainte de ouare) cu supliment de proteine (faina de peste, srot de soia).
Un furaj bun trebuie sa asigure necesarul de vitamine, minerale, proteine in functie de obiectivul urmarit (oua,carne). Un exemplu de furaj combinat pentru prepelitele ouatoare folosit in industrie contine :
Porumb 52% Grau 11% Srot soia 16,58% Srot floarea soarelui 6% Faina de peste 2,9 % Carbonat de calciu (creta furajeara) 8% Fosfat dicalcic 1,2% Sare 0.2% Premix A6 Lazer-IBNA 2% DL-metionia pulbere 0.12%

In gospodarie, multi nu vor sa foloseasca faina de peste, premixuri de vitamine si minerale, pentru a produce oua mai „naturale”. Puteti inlocui faina de peste (proteina) cu o cantitate mai mare de srot de soia. Sau premixurile de vitamine si minerale (PVM) cu vegetale (lucerna, morcovi rasi) care aduc un aport de vitamine, dar nu atat cat premixurile. De aceea sa va asteptati la o eficienta mai scazuta, dar va puteti mandri ca sunt crescute mai ecologic. Vitaminele se pot asministra si in apa, unde se dizolva conform peorpectului de la farmacie (de exemplu Vitamino Trace Oral, Oxivit S), de regula cateva zile pe luna.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: